Începuturi

„Am crescut pe străzile vechi, din apropierea Centrului istoric. Nu cred să fie zid sau cotlon pe care să nu-l fi descoperit atunci. Erau vremuri în care copiii încă puteau să alerge liberi pe străzi, fără să fie nimeni îngrijorat că li s-ar putea întâmpla ceva. Și niciodată nu s-a întâmplat nimic, cu niciunul dintre noi. În afara acestui sentiment de bucurie și de libertate, nu-mi amintesc foarte multe lucruri din copilărie.”

Klaus Iohannis

Începuturi

Klaus Iohannis este cel de-al patrulea Președinte al României ales după Decembrie 1989. La 25 de ani de la Revoluţie, cetăţenii României au ales, prin vot popular, un „altfel” de Președinte – fost dascăl și mai apoi primar renumit pentru modul în care a transformat comunitatea în care s-a născut și a trăit.

Membru al unei vechi familii de sași transilvăneni, Klaus Iohannis s-a născut pe 13 iunie 1959, la Sibiu. Este căsătorit din 1989 cu Carmen Iohannis, profesoară de limba engleză la un liceu de prestigiu din Sibiu.

Klaus Iohannis a urmat școala germană din Sibiu, Liceul „Samuel von Brukenthal” din același oraș, iar în 1978 a fost admis la Facultatea de Fizică a Universităţii „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca. În anul 1983, a început să profeseze ca dascăl la mai multe școli din împrejurimile Sibiului, iar cinci ani mai târziu preda fizica, alături de foștii săi dascăli, la liceul pe care îl absolvise. După Revoluţie, alege să rămână în România, la Sibiu, deși părinţii și sora sa au luat hotărârea de a emigra.

Sibiu
Sibiu
Sibiu
Sibiu
Sibiu
Sibiu

„Se spune că oamenii sunt legaţi de locurile în care aleg să trăiască prin fire care, de multe ori, le rămân lor înșiși ascunse. Despre Sibiu pot să spun că este locul din care am pornit și, în același timp, locul la care am revenit: nu din comoditate, ci pentru că, trăindu-mi aici copilăria și adolescenţa, mi-am dat seama că Sibiul este orașul cu care am cele mai multe afinităţi.”

Klaus Iohannis

Sibiu

Și-a început cariera politică în anul 1990, când a devenit membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), pe care l-a condus, ulterior, mai bine de un deceniu. La finalul anilor ’90, după 15 ani de profesorat, Klaus Iohannis ajunge în conducerea învăţământului judeţean din Sibiu, etapă extrem de importantă pentru conturarea profilului său public.

În anul 2000 a fost desemnat candidat din partea FDGR la alegerile pentru Primăria Sibiului, pe care le-a câștigat cu peste 70% din voturi. Klaus Iohannis a continuat să reprezinte prima opţiune a sibienilor la toate alegerile care au urmat, câștigând, cu scoruri impresionante, patru mandate de primar.

În timpul celui de-al doilea mandat la primărie, Sibiul a devenit, în anul 2007, „Capitală Europeană a Culturii”, alături de Luxemburg. Acest proiect i-a oferit ocazia să își demonstreze profesionalismul și calităţile de lider. Sibiul reprezintă, pentru Klaus Iohannis, un univers la scară mică, oglinda a ceea ce își dorește pentru România, fiind exemplul viu și dovada clară că se poate. Când a plecat din fruntea primăriei Sibiu, Klaus Iohannis a lăsat un oraș admirat la nivel european, cu șomaj aproape inexistent, curat, prosper și atractiv.

 

Primul mandat de Președinte al României
Primul mandat de Președinte al României
Primul mandat de Președinte al României
Primul mandat de Președinte al României
Primul mandat de Președinte al României
Primul mandat de Președinte al României
Primul mandat de Președinte al României

„Dragi români, sunteţi niște eroi!”

Klaus Iohannis

Primul mandat de Președinte al României

În februarie 2013, a decis să se înscrie în Partidul Naţional Liberal (PNL), fiind ales la scurt timp Prim-vicepreședinte. Un an mai târziu a fost votat Președinte al PNL de Congresul formaţiunii liberale și desemnat candidat pentru funcţia de Președinte al României. Pe 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a fost ales Președintele României cu 54,43% din voturi.

 În calitate de Președinte al României, Klaus Iohannis și-a propus să facă din România o ţară în care fiecare cetăţean să se simtă ca acasă, o casă pe care să o iubească și de care să fie mândru! În viziunea sa, România trebuie să devină puternică, să fie un stat care are grijă de cetăţenii săi, prin mijloace legale și diplomatice, oriunde s-ar afla ei, o ţară care își apără valorile, interesele, simbolurile, dar și bunurile naţionale și resursele naturale. O ţară care știe să-și protejeze patrimoniul, domeniile de excelenţă, care pune prioritate pe educaţie și sănătate, și un stat care contribuie, alături de partenerii săi, la menţinerea securităţii colective și la promovarea democraţiei și libertăţii!

Consolidarea statului de drept, legi temeinice și întărirea instituţiilor
Consolidarea statului de drept, legi temeinice și întărirea instituţiilor
Consolidarea statului de drept, legi temeinice și întărirea instituţiilor
Consolidarea statului de drept, legi temeinice și întărirea instituţiilor
Consolidarea statului de drept, legi temeinice și întărirea instituţiilor
Consolidarea statului de drept, legi temeinice și întărirea instituţiilor

„Noi ca națiune vrem o justiție dreaptă, vrem Parlament și Guvern performante. Politicienii trebuie să lucreze pentru oameni, orice altceva este greșit. Pentru asta lupt eu! Asta îmi doresc eu pentru România!”

Klaus Iohannis

Consolidarea statului de drept, legi temeinice și întărirea instituţiilor

Consolidarea statului de drept, cu accent pe independenţa Justiţiei, întărirea mecanismelor democratice și creșterea încrederii cetăţenilor în instituţiile democratice au reprezentat și reprezintă priorităţi ale mandatului Președintelui României. Angajamentul referitor la statul de drept și reforma instituţiilor politice s-a axat pe patru componente: justiţie independentă și lupta anticorupţie, reforma legislaţiei electorale, calitatea și coerenţa legislaţiei și refacerea încrederii în instituţii.

În eforturile de asigurare a unei Justiţii independente și de susţinere a luptei anticorupţie, Președintele Iohannis a reprezentat un pilon de stabilitate în România, fiind un partener de încredere al sistemului judiciar, al instituţiilor însărcinate cu misiunea de a apăra drepturile și libertăţile cetăţenilor.

Pentru a stopa asaltul la adresa statului de drept și încercările repetate de a subordona justiţia, Președintele României a convocat un referendum naţional pe 26 mai 2019, chemând românii să își exprime prin vot voinţa suverană. Peste 6 milioane de români au răspuns afirmativ la întrebările care au reprezentat în definitiv un mesaj clar pentru apărarea independenţei justiţiei, întărirea statului de drept și continuarea luptei anticorupţie. În urma acestui referendum, Președintele a iniţiat un Acord politic naţional pentru consolidarea parcursului european al României, semnat la scurt timp și asumat de un număr de partide politice parlamentare cu vocaţie pro-europeană.

Sesizarea Comisiei de la Veneţia, informarea instituţiilor europene, mesajele publice transmise și contraponderea cu care Președintele s-a opus încercărilor de a subordona Justiţia au făcut ca România să își păstreze traseul de stat european și asumarea combaterii corupţiei la cel mai înalt nivel.

În sistemul constituţional al separaţiei și echilibrului puterilor, Președintele României are atributul promulgării legilor. Misiunea Președintelui a fost aceea de a se asigura că noile legi sunt necesare, oportune și în avantajul românilor, adoptate cu o documentare temeinică și printr-un proces transparent, în care toţi cei interesaţi să își poată spune cuvântul.

Confruntat cu o inflaţie legislativă, Președintele Klaus Iohannis a atras atenţia constant că stabilitatea normelor juridice reprezintă o cerinţă esenţială pentru ca cetăţenii să își poată adapta conduita. De la începutul mandatului și până în prezent, Președintele României s-a îngrijit ca legile promulgate să fie analizate temeinic, prin raportare la respectarea normelor și principiilor constituţionale și a obligaţiilor asumate de statul român pe plan internaţional și european. Totodată, au fost formulate numeroase cereri de reexaminare și obiecţii de neconstituţionalitate prevenindu-se, astfel, intrarea în vigoare a unor legi neconstituţionale, contrare principiilor statului de drept, interesului naţional sau obiectivelor de dezvoltare a României.

Relaţia cu cetăţenii, cu societatea civilă și cu clasa politică
Relaţia cu cetăţenii, cu societatea civilă și cu clasa politică
Relaţia cu cetăţenii, cu societatea civilă și cu clasa politică
Relaţia cu cetăţenii, cu societatea civilă și cu clasa politică
Relaţia cu cetăţenii, cu societatea civilă și cu clasa politică
Relaţia cu cetăţenii, cu societatea civilă și cu clasa politică
Relaţia cu cetăţenii, cu societatea civilă și cu clasa politică

„Românii se implică activ în apărarea statului de drept, este un lucru extraordinar că principii și valori abstracte au devenit preocupări concrete pentru cetăţeni. Spiritul civic tot mai prezent arată forţa de regenerare a societăţii românești.”

Klaus Iohannis

Relaţia cu cetăţenii, cu societatea civilă și cu clasa politică

În calitate de Președinte al României, Klaus Iohannis a reușit să creeze o platformă funcţională și constantă de dialog cu societatea civilă, fiind conectat permanent la solicitările și doleanţele acesteia.

Conștient de faptul că viitorul se construiește în fiecare zi, de către noi toţi, Președintele Klaus Iohannis a încurajat iniţiativele tinerilor, participând frecvent la evenimentele acestora sau transmiţând mesaje în chestiunile care îi privesc în mod direct.

Klaus Iohannis a promovat proiecte și iniţiative destinate protecţiei mediului, conștient că rolul Președintelui este încurajarea societăţii să conștientizeze că natura este un bun al tuturor, al generaţiilor trecute, prezente și viitoare.

Pe tot parcursul mandatului, Președintele României a militat pentru prezervarea memoriei naţionale, onorarea victimelor regimurilor totalitare și a susţinut, în permanenţă, necesitatea asumării oneste a trecutului recent în acord cu principiile și valorile europene.

Prin activitatea sa în politica internă, Klaus Iohannis și-a îndeplinit pe parcursul mandatului promisiunea de a fi un „altfel” de Președinte și de a face politică în alt mod. Fidel misiunii sale privind întărirea mecanismelor democratice, Președintele a îndemnat cetăţenii să participe la toate scrutinele care au avut loc, subliniind de fiecare dată că votul este cel mai consistent mod de a contribui la reformarea clasei politice.

Președintele a ascultat cu atenţie toate mesajele societăţii civile, în fiecare moment al mandatului său, în special cele cu privire la apărarea statului de drept, alăturându-se cetăţenilor care protestau în ianuarie 2017, transmiţând susţinerea sa publică pentru toate momentele de mobilizare civică pentru democraţie și condamnând ferm violenţele împotriva participanţilor de la mitingul din 10 august 2018.

Klaus Iohannis și-a îndeplinit promisiunea de a fi echilibrat, mediator și integrator, prin numeroasele invitaţii la consultări adresate partidelor și formaţiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, dar și Guvernului României pe teme legate de apărare, justiţie, chestiuni bugetare, precum și aspecte de politică externă.

Securitatea naţională
Securitatea naţională
Securitatea naţională
Securitatea naţională
Securitatea naţională

„Am obţinut consensul necesar pentru ca bugetul alocat Apărării să atingă nivelul de 2% din PIB. Suntem un pilon de stabilitate și furnizor de securitate în regiune.”

Klaus Iohannis

Securitatea naţională

Securitatea naţională este un domeniu important pentru Klaus Iohannis. În acest sens, Președintele României a adoptat o viziune modernă și inovativă, bazată pe conceptul securităţii extinse și orientate spre valorile europene și euroatlantice. A materializat această viziune nouă prin Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, O Românie puternică în Europa și în lume, care este adresată cetăţenilor, societăţii în ansamblul său și instituţiilor statului, deopotrivă, și care asigură îndeplinirea acţiunilor acestora pentru realizarea intereselor și obiectivelor naţionale strategice ale României.

România a devenit, pe durata mandatului Președintelui Klaus Iohannis, un exemplu la nivelul Alianţei Nord-Atlantice în ceea ce privește împărtășirea echitabilă a cheltuielilor, prin alocarea a 2% din PIB pentru Apărare pe o durată de 10 ani. Aceasta a fost una dintre primele acţiuni politice ale Președintelui României, care, pe 16 ianuarie 2015, a obţinut consensul politic necesar pentru asigurarea finanţării adecvate pentru Apărare. Decizia se aplică, în mod practic, din anul 2017.

Politica externă și afacerile europene
Politica externă și afacerile europene
Politica externă și afacerile europene
Politica externă și afacerile europene
Politica externă și afacerile europene
Politica externă și afacerile europene

“Am susţinut constant ideea că unitatea este sursa forţei Uniunii. Avem nevoie de o Uniune incluzivă, care nu lasă în urmă niciun stat membru și niciun cetăţean european.

Klaus Iohannis

Politica externă și afacerile europene

Prin intermediul activităţilor de politică externă desfășurate de Klaus Iohannis, ţara noastră a reușit să își contureze mai viguros profilul internaţional și să își asume un rol mai pregnant și mai inovator, în calitate de stat membru al Uniunii Europene (UE) și al NATO, și de partener strategic al SUA.

Președintele României a fost și este un susţinător ferm al Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, întărirea, extinderea și dinamizarea acestuia fiind una dintre cele mai importante priorităţi ale mandatului. Acest fapt a fost recunoscut inclusiv cu prilejul vizitelor Președintelui României la Washington, fiind singurul președinte român primit la Casa Albă de două ori pe perioada aceluiași mandat de către Președintele SUA.

Președintele Klaus Iohannis a întreprins demersuri concrete în vederea susţinerii multilateralismului și conturării unui profil cât mai vizibil și proactiv al României la nivel regional, inclusiv prin lansarea și promovarea formatului București 9/B9, destinat consolidării Flancului Estic al NATO, precum și prin implicarea activă și substanţială a României în formatul Iniţiativei celor Trei Mări, ilustrată de găzduirea cu succes a celui de-al treilea Summit și a primului Forum de Afaceri al Iniţiativei (București, 17-18 Septembrie 2018).

Voce recunoscută și respectată în Consiliul European, Klaus Iohannis este pro-european convins, susţinător puternic al proiectului european, dar și participant activ în procesul de reflecţie privind viitorul Uniunii Europene. Calea pe care o propune este: O Europă unită, coezivă și puternică!

Președintele este un promotor activ al Acordului de la Paris, care reprezintă o realizare istorică în eforturile de gestiona impactul schimbărilor climatice la nivel global.
În ziua de 9 mai 2019 a avut loc la Sibiu prima reuniune a Consiliului European găzduită de România. Desfășurat în contextul deţinerii de România a Președinţiei la Consiliul Uniunii Europene, Summitul de la Sibiu constituie un moment semnificativ în procesul de reflecţie asupra viitorului Europei. Cu acest prilej, a fost adoptată Declaraţia de la Sibiu, prin care 27 de șefi de stat și guvern din statelor membre ale Uniunii Europene s-au angajat să acţioneze pentru o Uniune sigură, puternică, prosperă și unită. Acesta este spiritul de la Sibiu de încredere și optimism în viitorul Uniunii.

Apărarea valorilor economiei de piaţă, politici publice responsabile și diplomaţie economică
Apărarea valorilor economiei de piaţă, politici publice responsabile și diplomaţie economică
Apărarea valorilor economiei de piaţă, politici publice responsabile și diplomaţie economică
Apărarea valorilor economiei de piaţă, politici publice responsabile și diplomaţie economică

„Mediul de afaceri este, pentru mine, pilonul cheie al oricărui demers de construcţie naţională. Decidenţii politici trebuie să facă politici economice pe termen mediu și lung, care să asigure locuri de muncă stabile și bine plătite.”

Klaus Iohannis

Apărarea valorilor economiei de piaţă, politici publice responsabile și diplomaţie economică

Dezvoltarea sustenabilă și apărarea valorilor economiei de piaţă au constituit, încă de la debutul mandatului, priorităţi ale Președintelui României în materie de politici economice.

Din această perspectivă, obiectivele urmărite pe întreaga perioadă a mandatului au vizat echilibrul relaţiilor dintre stat și mediul privat, dialogul constructiv cu mediul de afaceri, încurajarea competitivităţii și diplomaţia economică.

Promotor al unor politici publice predictibile și responsabile, precum și al unei legislaţii specifice dedicate bunei guvernări, care să răspundă unor nevoi și așteptări legitime, Președintele a atras atenţia constant asupra riscurilor pe care impredictibilitatea le comportă în economia românească.

Astfel, cu fiecare ocazie, Președintele a avertizat constant că măsurile economice decise ad-hoc, lipsite de studii de impact și fără respectarea legilor fundamentale ale economiei de piaţă pot vulnerabiliza economia și compromite creșterea economică sustenabilă.

Prin acţiunile întreprinse pe parcursul mandatului, Președintele României a urmărit în principal o cât mai bună punere în valoare, atât în faţa interlocutorilor naţionali, cât și în discuţiile cu investitorii străini, a celor mai puternice avantaje competitive ale economiei românești.

Politica de diplomaţie economică a Președintelui României a reprezentat și continuă să reprezinte cea mai bună cale de a garanta că România rămâne o destinaţie investiţională sigură, unde capitalul străin și deopotrivă cel românesc pot să contribuie la dezvoltarea de afaceri sigure și sustenabile.

Promovarea culturii, apărarea patrimoniului cultural și încurajarea dialogului interconfesional
Promovarea culturii, apărarea patrimoniului cultural și încurajarea dialogului interconfesional
Promovarea culturii, apărarea patrimoniului cultural și încurajarea dialogului interconfesional
Promovarea culturii, apărarea patrimoniului cultural și încurajarea dialogului interconfesional

„România pe care dorim să o transmitem urmașilor noștri va fi o ţară demnă și puternică, bine integrată prin educaţie, cultură și creativitate într-o Europă a valorilor, prosperităţii și libertăţii.”

Klaus Iohannis

Promovarea culturii, apărarea patrimoniului cultural și încurajarea dialogului interconfesional

Pe toată perioada mandatului de Președinte, Klaus Iohannis a transmis permanent mesaje de încurajare a întregului mediu cultural, fiind convins că o societate care apreciază libertatea nu se poate lipsi de diversitatea  comunităţilor și nu poate neglija investiţia în infrastructura și proiectele culturale.

Președintele României a recunoscut în mesajele și acţiunile sale publice valoarea deosebită a patrimoniul cultural al României, ca tezaur al influenţelor reciproce dintre comunităţile rurale și urbane, dintre majoritatea românească și minorităţile naţionale, dovadă a dialogului cu expresiile culturale ale tradiţiilor și artei din Europa.

Fondul pozitiv de înţelegere și dialog interconfesional consacrat istoric în România a fost fructificat în perioada mandatului Președintelui Iohannis prin invitaţia acceptată de către Sfântul Părinte Papa Francisc de a vizita România, aceasta fiind expresia dezvoltării deosebite a relaţiilor dintre România și Sfântul Scaun.

Politici de sănătate eficiente
Politici de sănătate eficiente

„Viitorul înseamnă acces universal la actul medical și un nou concept bazat pe prevenţie, medicină personalizată și inovare. Este nevoie rapid de măsuri concrete pentru a rezolva problemele cronice ale sistemului sanitar românesc.”

Klaus Iohannis

Politici de sănătate eficiente

În ceea ce privește marile sisteme publice, educaţia și sănătatea, Președintele Klaus Iohannis a susţinut permanent nevoia de reformare a acestora, în beneficiul cetăţeanului.

Ca mediator între factorii de decizie din sfera sănătăţii publice și societate, Președintele României a căutat să cunoască marile probleme de sănătate publică și felul în care decidenţii politici răspund la acestea. Astfel, vizitele întreprinse pe parcursul mandatului la obiective din domeniul medical, fie că a fost vorba de spitale publice sau private, fie că au fost institute și centre de cercetare medicală, au dovedit preocuparea constantă pentru domeniul Sănătăţii, precum și hotărârea Președintelui Iohannis de a acţiona în sensul îmbunătăţirii guvernanţei globale pentru sănătate și de a dezvolta politici de sănătate eficiente.

Astfel, Președintele Klaus Iohannis a urmat, în domeniul Sănătăţii, obiectivele din Programul Prezidenţial, promovând, prin toate acţiunile sale dedicate sănătăţii, educaţia pentru sănătate și prevenţia, plasarea pacientului cu adevărat în centrul sistemului, valorizarea personalului medical și, nu în ultimul rând, implementarea inovaţiei în medicină, prin susţinerea conceptului de medicină personalizată.

O educaţie de calitate
O educaţie de calitate
O educaţie de calitate
O educaţie de calitate
O educaţie de calitate
O educaţie de calitate

„Fără un sistem de educaţie solid, România nu poate să aibă un viitor bun. Am iniţiat proiectul «România Educată», prin care să promovăm un sistem de educaţie bazat pe valori și pe o viziune clară, cu un parcurs predictibil pentru toţi copiii.”

Klaus Iohannis

O educaţie de calitate

O Educaţie de calitate, care încurajează performanţa și respectă valoarea, este pentru Președintele României un obiectiv prioritar al mandatului său. În acest sens, Klaus Iohannis a iniţiat un mare proiect naţional – România Educată. Proiectul a implicat peste 10.000 de persoane care și-au transmis opiniile privind dezvoltarea sistemului educaţional pentru 2030, atât prin intermediul mijloacelor de consultare online, cât și a celor offline puse la dispoziţie (conferinţe, dezbateri, evenimente organizate de terţi).

Rezultatele vastei consultări publice s-au materializat într-un document de viziune pentru dezvoltarea sistemului educaţional românesc la orizontul anului 2030, precum și într-o serie de obiective și acţiuni concrete care, odată implementate, pot transforma această viziune colectivă în realitate.

În decembrie 2018, Președintele Iohannis a lansat în dezbatere Viziunea și Strategia privind Educaţia României la orizontul anului 2030, invitându-i pe cei interesaţi să trimită recomandări de îmbunătăţire a acestora. Proiectul propune o serie de obiective și acţiuni subsecvente care să susţină dezvoltarea unui sistem educaţional flexibil, care să răspundă nevoilor elevilor, studenţilor și cadrelor didactice deopotrivă, cu un proces educaţional personalizat și de calitate, adaptat atât la schimbările externe, cât și la tendinţele viitorului.

Relaţia cu românii din afara ţării
Relaţia cu românii din afara ţării
Relaţia cu românii din afara ţării

„Statul român trebuie să-i servească deopotrivă pe toţi românii, din interiorul și din afara graniţelor. Convingerea mea este că a valorifica potenţialul românilor din afara ţării înseamnă, de fapt, a crea un cadru propice pentru bunăstarea tuturor românilor.”

Klaus Iohannis

Relaţia cu românii din afara ţării

Pe tot parcursul mandatului său, Președintele a ascultat atent nevoile românilor din străinătate, menţinând un dialog deschis. Chestiunile ridicate de membrii comunităţii întâlniţi în vizitele oficiale sau transmise Administraţiei Prezidenţiale au stat la baza solicitărilor înaintate spre soluţionare forurilor competente.

După incidentele înregistrate la scrutinul din 26 mai 2019, care a vizat alegerile europarlamentare și referendumul pentru justiţie, Președintele României a constituit un grup de lucru la nivelul Administraţiei Prezidenţiale care a identificat măsurile necesare care trebuie adoptate pentru a asigura cetăţenilor toate condiţiile să își poată exercita dreptul de vot.

Aceste măsuri vizează: debirocratizarea procesului de votare în secţiile de votare din străinătate; dotarea corespunzătoare a secţiilor de votare; modificarea legislaţiei electorale în privinţa procedurilor de urmat la închiderea secţiilor; mărirea numărului de secţii de votare din străinătate; introducerea votului anticipat pentru alegerea Președintelui României; extinderea exercitării dreptului de vot prin corespondenţă la alegerea Președintelui României și la toate celelalte tipuri de alegeri.

Ca urmare a demersului Președintelui, aceste măsuri au fost transpuse în legislaţia electorală.

Lideri internaţionali, despre președintele Klaus Iohannis

Lideri internaţionali, despre președintele Klaus Iohannis

Donald Trump

Președintele Statelor Unite ale Americii

„Este o onoare să mă aflu alături de Președintele României, care este foarte respectat și care a făcut o treabă foarte bună. Statele Unite și România au o relaţie mai bună decât oricând. Vreau să vă mulţumesc pentru acest lucru.”
(August 2019)

„Domnule Președinte Iohannis, vă felicit pentru curajul și eforturile depuse în România pentru a lupta împotriva corupţiei și pentru a apăra statul de drept. Președinte Iohannis a făcut o treabă excelentă, este foarte popular, puternic și muncitor. Are toată susţinerea noastră.”
(Iunie 2017)

Emmanuel Macron

Președintele Republicii Franceze

 „Salut acţiunile permanente ale Președintelui Iohannis pentru apărarea valorilor europene, precum și lupta sa împotriva tuturor formelor de regres sau împotriva tendinţelor negative care se manifestă din prea multe direcţii.”
(Noiembrie 2018)

„Președintele Iohannis a fost mereu aici, vigilent, prezent, puternic, pentru a ţine linia.”
(Mai 2019)

Jens Stoltenberg

Secretarul General al NATO

 „Îi mulţumesc Președintelui Iohannis pentru angajamentul puternic, personal către alianţa noastră, pentru securitatea și cooperarea transatlantică și pentru calităţile de conducere de care a dat dovadă în NATO.”
(Ianuarie 2019)

Donald Tusk

Președinte al Consiliului European

 „Aș dori să îi mulţumesc Președintelui Iohannis pentru organizarea și găzduirea Summitului de la Sibiu. Aţi organizat un summit excepţional! Puteţi fi mândri de munca depusă, la fel cum Europa este mândră de dumneavoastră. Pur și simplu m-am îndrăgostit de Sibiu, toată Europa s-a îndrăgostit.”
(Mai 2019)

Jean-Claude Juncker

Președinte al Comisiei Europene

 „Îi mulţumesc președintelui Klaus Iohannis pentru că a fost gazda excepţionalului Summit de la Sibiu.”
(Mai 2019)

Angela Merkel

Cancelarul Federal al Germaniei

 „România s-a dezvoltat foarte bine sub președinţia domnului Președinte Iohannis, a devenit un membru foarte important în Europa.”
(Mai 2019)

Sebastian Kurz

fost Cancelar Federal al Republicii Austria

 „Vreau să vă mulţumesc pentru că în calitate de Președinte, întotdeauna aţi urmărit, aţi avut grijă de democraţie, de statul de drept.”
(Decembrie 2018)

Antonio Tajani

fost Președinte al Parlamentului European

 „Îi mulţumesc Președintelui Iohannis pentru cooperarea și angajamentul său în favoarea Uniunii Europene, în favoarea unei legături puternice între Președinţia sa și Parlamentul European.”
(Octombrie 2018)

Sergio Mattarella

Președintele Republicii Italiene

 „Dialogul pe care l-am avut cu Președintele Klaus Iohannis a fost foarte util, foarte prietenesc și am constatat marea prietenie între ţările noastre.”
(Octombrie 2018)

Mark Rutte

Prim-ministrul Regatului Ţărilor de Jos

 „Am colaborat amândoi în cadrul Consiliului European, preţuiesc relaţia noastră și modul în care am lucrat împreună.”
(Septembrie 2018)

Paolo Gentiloni

fostul Președinte al Consiliului de miniștri al Republicii Italiene

 „Discuţiile cu Președintele Iohannis confirmă relaţiile excelente dintre România și Italia și îmi confirmă și mie personal rolul pe care Președintele Iohannis l-a desfășurat în acești ani și va continua să îl desfășoare în calitate de punct de înţelepciune și de echilibru în contextul european.”
(Aprilie 2018)

Shinzō Abe

Prim-ministrul Japoniei

 „Președinte Iohannis este un foarte bun prieten al Japoniei.”
(Ianuarie 2018)

Andrzej Duda

Președintele Republicii Polone

 „România este un partener foarte apropiat și cred că acest lucru va aduce multe avantaje pentru ţara noastră, pentru concetăţenii noștri. Mulţumesc foarte mult, domnule Președinte!”
(Iulie 2016)

Reuven Rivlin

Președintele Statului Israel

 „Domnule Președinte, elogiez sprijinul dumneavoastră, exprimat, nu o dată, faţă de Israel, pentru dezvoltarea vastelor relaţii cu ţara noastră.”
(Martie 2016)

Joseph Daul

Președintele Partidului Popular European

„Președintele Klaus Iohannis este un luptător neobosit pentru stat de drept și combaterea corupţiei încă de la începutul mandatului său.”
(Ianuarie 2019)

„Dacă toată familia Partidului Popular European se regăsește astăzi la Sibiu, este pentru că vrea să-și exprime tot sprijinul pentru Președintele Iohannis, pentru eforturile sale admirabile, pentru România și mai ales pentru cetăţenii români.”
(Mai 2019)